Terapeutul vesel
Terapii naturale, spiritualitate, prietenie
vineri, 17 februarie 2012
Demascarea mecanismului misterios al masajului
sâmbătă, 12 noiembrie 2011
Bioritmul organelor interne

Organele noastre functioneaza la capacitate maxim doar doua ore pe zi. Vezi care este ritmul fiecaruia in parte
Cunoasterea bioritmului cotidian al organelor ne ajuta sa ne construim un stil de viata echilibrat. Johanna Paungger si Thomas Poppe sunt doi dintre specialistii care au studiat ritmul functiilor organelor interne, iar rezultatele muncii lor s-au concretizat in cartea "Aus eigener kraft" (Pe propria putere). Potrivit autorilor germani, fiecare organ lucreaza la capacitate maxima, timp de 2 ore pe zi, in intervale bine stabilite. Iata care este ritmul organelor umane:
Stomacul, la maxim intre orele 7-9
Intre orele 7-9, functiile stomacului sunt la valoare maxima, deci trebuie sa luam micul dejun, fara graba. Trebuie sa tineti cont atat de calitatea, cat si cantitatea alimentelor pe care le consumati la aceasta masa.
Splina si pancreasul, la maxim intre orele 9-11
In intervalul orar 9-11 lucreaza intens splina si pancreasul, stomacul odihnindu-se. In acest interval e recomandat sa nu consumam alimente greu digerabile. Pancreasul e cel care controleazã nivelul glicemiei. E de preferat sa nu consumam prea multe dulciuri pentru a nu-l forta sa secrete insulina. Daca splina nu functioneaza corect, se poate perturba nivelul trombocitelor din sange.
Inima, la maxim intre orele 11-13
Intre orele 11-13, activitatea inimii e la capacitate maxima. In aceasta perioada nu se recomanda mese copioase, care presupun un consum suplimentar de energie, care va fi luat din energia necesara activitatii intense a inimii.
Intestinul subtire, la maxim intre orele 13-15
Autorii germani afirma ca nu de multe ori s-a observat ca un angajat cu norma redusa de munca realizeaza la serviciu la fel de mult ca un angajat cu norma intreaga. Asta din cauza randamentului scazut al organismului dupa ora 13, mai ales dupa un pranz copios. Activitatea intestinului subtire, cu rol important in procesul de digestie, e ghidata de sistemul nervos vegetativ, aceasta putand fi blocata sau dereglata de stres sau nervozitate. Din acest motiv se recomanda ca masa de priaz sa fie luata in liniste.
Vezica urinara, la maxim intre orele 15-17
Vezica urinara are un rol important in dezintoxicarea organismului, alaturi de rinichi. Acest lucru poate fi accelerat cu ajutorul ceaiurilor diuretice, care au un efect maxim daca sunt baute pana la ora 19, deoarece pana atunci functioneaza bine rinichii
Rinichii, la maxim intre orele 17-19
In acest interval, puteti alatura ceaiului pentru detoxifiere, un masaj limfatic, ce va ajuta la curatarea si relaxarea organismului. Dupa ora 19, nu se recomanda consum mare de lichide, in caz contrar, va veti tulbura somnul.
Momentul ideal pentru sex, munca si sport. Invata sa-ti cunosti ceasul biologic intern pentru a sti cand ai cel mai mare randament
Circulatia sangvina, la maxim intre orele 19-21
Circulatia sangvina are o activitate intensa intre orele 19-21. Specialistii germani explica astfel refuzul copiilor de a se culca seara, inainte de ora 21. Organismul uman nu este setat sa doarma in acest interval.
Activitatea energetica, la maxim intre orele 21-23
Intre orele 21-23 se realizeaza o acumulare intensa de energie in corp. Aceste doua ore ale recuperarii energiei se numesc la chinezi, dupa un meridian al corpului, "triplul incalzitor". Cei care sunt in aceasta perioada sensibili la frig, cei care nu pot dormi decat intr-o camera incalziata nu ar trebui sa ignore acest semnal. Undeva s-a creat un dezechilibru fizic sau emotional si necesita atentie.
Pt multi dintre noi, cele doua ore sunt pline de vitalitate. iar specialistii explica astfel dorinta tinerilor de a petrece, intre aceste ore. Aceste ore nu sint recomandate pentru somn, ci pentru incarcarea energetica a organismului.
Vezica biliara, la maxim intre orele 23-1
Secretiile bilei contribuie la digestie si orice disfunctie a ei duce la mari dezechilibre, in organism. Persoanele care se trezesc des, in timpul noptii, ar trebui sa verifice daca vezica biliara si ficatul functioneaza normal. Stresul si mancarea grea, prajita, grasa, in timpul serii, impiedica buna functionare a bilei. Din acest motiv, cina trebuie sa fie usoara. In acest interval, se recomanda compresele umede si calde, aplicate in zona stomacului.
Bauturile si alimentele reci nu sint bune, in aceasta perioada. Ceaiul fierbinte, baut cu inghitituri mici, mai ales cel de pelin, baut cu 20 de minute inainte de masa, ajuta la activarea functiei bilei. Sucul de ridichi ajuta de asemenea. E de mare importanta descongestionarea intestinului gros care, daca nu se realizeaza in mod natural, se poate face cu ajutorul unor clisme. Daca sunt probleme in functionarea bilei sau a ficatului, munca desfasurata in perioada noptii e foarte nociva, deoarece nu se pot reface cele 2 organe.
Ficatul, la maxim intre orele 1-3.
Daca are o structura deteriorata, ficatul se poate reface in anumite conditii, importanta fiind odihna prin somn alaturi de o buna incalzire a corpului. Acesta intervalul orar in care ficatul se poate reface. Functia ficatului sufera din cauza toxicitatii marite a unor alimente, a alcoolului, nicotinei, cat si a stresului. De retinut e ca alcoolul si nicotina au un efect mult mai daunator intre orele 1 si 5.
Plamanii, la maxim intre orele 3-5
Multi fumatori au un acces de tuse dimineata pentru ca plamanii au lucrat toata noaptea si acum dau afara substantele care nu aveau ce cauta in interiorul lor.
Intestinul gros, la maxim intre orele 5-7
Hrana sta in intestinul subtire circa 2 ore, iar in cel gros, chiar 20 de ore. Scaunul subtire indica probleme de digestie in intestinul subtire, iar constipatiile pun in evidenta o crestere a toxicitatii organismului.
Legea celor 5 elemente
Cele cinci elemente se referã la cinci categorii din lumea naturalã, şi anume: apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul. Teoria lor considerã cã toate fenomenele din Univers corespund în Naturã unuia sau altuia dintre aceste elemente şi cã ele se aflã într-o mişcare şi transformare continuã.
Teoria celor cinci elemente a apãrut în China în perioada dinastiilor Yin şi Zhou (sec. XVI - 221 î.e.n.). Ea îşi are însã rãdãcinile în vremuri strãvechi, când chinezul, fire contemplativã, observa şi nota cele mai subtile schimbãri ale Naturii, orientându-şi viaţa şi activitãţile în funcţie de acestea.
Apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul sunt considerate ca fiind cinci elemente indispensabile pentru menţinerea a tot ce este viu, reprezentând totodatã şi stãrile care stau la baza transformãrilor din Naturã. In lucrarea "Colecţia de lucruri strãvechi" se spune:
"Hrana depinde de apã şi foc. Producţia depinde de metal şi lemn. Pãmântul dã naştere tututor lucrurilor. Ele sunt folosite de popor."
Deşi au caracteristici diferite, cele cinci elemente depind unul de celãlalt şi sunt inseparabile. Incã din cele mai vechi timpuri, oamenii cunoşteau relaţiile dintre ele şi le foloseau pentru a explica fenomenele lumii naturale.
Conceptul primitiv al celor cinci elemente s-a dezvoltat ulterior într-o teorie complexã, care împreunã cu teoria Yin - Yang a servit drept metodã şi instrument teoretic pentru analizarea şi înţelegerea tuturor fenomenelor.
In medicina tradiţionalã chinezã, teoria celor cinci elemente este aplicatã pentru a explica natura organelor deţinãtoare de energie şi a celor ce transportã energia, legãturile dintre ele, precum şi relaţiile dintre om şi lumea naturalã.
CLASIFICAREA FENOMENELOR CONFORM CELOR CINCI ELEMENTE
Incã din preistorie omul şi-a dat sema cã apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul sunt indispensabile pentru viaţa sa de zi cu zi şi cã ele au naturi diferite.
Caracteristica apei este rãceala şi fluiditatea, ea luând forma recipientului în care ajunge, cea a lemnului este înflorirea şi creşterea, focul rãspândeşte cãldurã şi luminã, pãmântul dã naştere tuturor lucrurilor, iar metalul se cufundã (sub acţiunea propriei greutãţi).
In antichitate, medicii au aplicat teoria celor cinci elemente în studiul ţesuturilor şi organelor, stabilind anumite corespondenţe în funcţie de natura, forma şi funcţia fiecãrui organ, între el şi un anumit element.
Aceastã clasificare este tratatã foarte amãnunţit în cel de-al cincilea capitol al "Intrebãrilor fundamentale", prezentând relaţia meridian - organ - element.
Relaţiile dintre cele cinci elemente |
![]() |
LEGEA MIŞCĂRII CELOR CINCI ELEMENTE |
Legea mişcãrii celor cinci elemente este caracterizatã prin urmãtoarele relaţii:
- Generarea unui element din celãlalt
- Interacţiune- Dominare
- Opoziţie
- Relaţie tip mamã - fiu
Generarea unui element din celãlalt
Generarea unui element de cãtre celãlalt se referã la relaţia de generare a unui element de cãtre elementul anterior:
Apa hrãneşte lemnul
Lemnul alimenteazã focul
Focul naşte pãmântul (cenuşa)
In pãmânt apar metalele
Metalul (prin condensare) duce la apariţia apei
Atunci când aceastã relaţie de generare este aplicatã organelor interne deţinãtoare de energie: rinichi, ficat, inimã, splinã şi plãmâni, ea se referã la faptul cã energia unui organ va susţine funcţionarea unui alt organ.
Concret, energia rinichilor (apã) va susţine funcţionarea ficatului (lemn), energia ficatului (lemn) va sprijini funcţionarea inimii (foc), energia inimii (foc) va susţine funcţionarea splinei (pãmânt), energia splinei (pãmânt) va susţine funcţionarea plãmânilor (metal), iar plãmânii (metal), la rândul lor, vor sprijini funcţionarea rinichilor (apã).
Atunci când vorbim despre energia unui organ ne referim la energia produsã de celulele acelui organ. Celulele, ce au caracter Yin, produc energie, ce are caracter Yang. Este vorba despre procesul descris de teoria Yin - Yang: "In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul". Aceeaşi teorie mai precizeazã "Yang-ul activeazã Yin-ul", care se traduce prin faptul cã energia produsã de celulele unui organ va susţine funcţionarea celulelor organului urmãtor (conform relaţiei de generare a celor cinci elemente).
Pe scurt putem spune cã relaţia de generare se reduce la cele descrise mai sus, şi anume, energia produsã de celulele unui organ va susţine funcţionarea celulelor organului urmãtor.
Interacţiunea
Interacţiunea dintre cele cinci elemente presupune şi existenţa unor tendinţe opuse ale acestora, prin care ele se controleazã reciproc:
Apa stinge focul
Focul topeşte metalul
Metalul taie lemnul
Lemnul dominã pãmântul pe care creşte
Pãmântul îndiguieşte apa
Aspectele generãrii unui element din celãlalt şi cel de interacţiune sunt inseparabile. Dacã nu ar exista naşterea nu ar mai apãrea creşterea şi dezvoltarea; fãrã interacţiune nu ar mai exista echilibru şi coordonare pe durata creşterii şi a transformãrii. Echilibrul relativ menţinut între generare şi interacţiune este cel care face posibilã creşterea normalã şi dezvoltarea.
Interacţiunea dintre organele interne presupune faptul cã rinichii (apa) controleazã inima (foc), inima (foc) controleazã plãmânii (metal), pãmânii (metal) controleazã ficatul (lemn), ficatul (lemn) controleazã splina (pãmânt), iar splina (pãmânt) va controla rinichii (apa).
Relaţia de interacţiune are loc prin intermediul Yin-ului (câmpului sau fluidelor) organelor respective. De exemplu, câmpul plãmânilor controleazã câmpul ficatului, câmpul inimii controleazã câmpul plãmânilor, câmpul ficatului controleazã câmpul splinei, Yin-ul (fluidele) rinichilor hrãnesc Yin-ul inimii pentru ca acesta sã poatã controla Yang-ul (energia) inimii (slãbirea Yin-ului duce la hiperactivitatea Yang-ului), ş.a.m.d.
Dominarea şi opoziţia
Atunci când existã un exces sau o insuficienţã a oricãruia dintre cele cinci elemente, vor apãrea relaţii anormale de generare şi de interacţiune, acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare şi de opoziţie.
Dominarea presupune un atac asupra pãrţii care este controlatã, din cauza slãbirii acesteia. Din aceastã cauzã, relaţiile de control se vor tranforma în relaţii de dominare.
De exemplu, metalul controleazã lemnul. In situaţia în care lemnul este slãbit metalul îl va domina. Atunci când vorbim despre organele interne, putem specifica faptul cã un câmp prea puternic al plãmânilor (metal), cauzat de o mai slabã funcţie de deschidere a celulelor plãmânilor (blocându-se funcţia de deschidere a celulelor plãmânilor, energia acestora nu va mai putea fi eliberatã, astfel încât, în timp, câmpul plãmânilor va creşte foarte mult) va afecta câmpul ficatului (lemn), ceea ce poate duce în timp la scãderea funcţiei hepatice.
Un alt exemplu, focul controleazã metalul. Slãbirea metalului duce la dominarea acestuia de cãtre foc.
Insuficienţã apã: Pãmântul dominã apa
Insuficienţã lemn: Metalul dominã lemnul
Insuficienţã foc: Apa dominã focul
Insuficienţã pãmânt: Lemnul dominã pãmântul
Insuficienţã metal: Focul dominã metalul
Opoziţia se referã la schimbarea sensului normal al interacţiunii, din cauza excesului elementului ce ar trebui sã fie controlat. In acest fel, elementul care în mod normal este controlat se va întoarce împotriva elementului ce îl controla şi i se opune.
De exemplu, apa controleazã focul. In situaţia în care focul devine foarte puternic el se va întoarce împotriva apei şi va exista relaţia focului ce se opune apei.
Un alt exemplu, metalul taie (controleazã) lemnul. Excesul lemnului duce la opoziţia acestuia împotriva metalului.
Opoziţia presupune un exces al elementului controlat, ceea ce determinã întoarcerea sa împotriva elementului ce ar trebui sã-l controleze în mod normal.
Exces apã: Apa se opune pãmântului
Exces lemn: Lemnul se opune metalului
Exces foc: Focul se opune apei
Exces pãmânt: Pãmântul se opune lemnului
Exces metal: Metalul se opune focului
Relaţia tip mamã - fiu
In ciclul celor cinci elemente, fiecare element se "naşte" din cel precedent, este "fiul" celui dinaintea sa, iar acesta, la rândul sãu, îi este "mamã".
Aceastã relaţie poate fi afectatã în ambele sensuri: "mama afecteazã fiul" şi "fiul afecteazã mama".
De exemplu, apa poate afecta lemnul ("mama afecteazã fiul"), dar şi lemnul poate afecta apa ("fiul afecteazã mama").
In continuare vor fi prezentate douã tabele în care vor fi descrise relaţiile din interiorul omului (vezi pag. 32) şi de la nivelul Naturii (pag. 33), conform cu legea celor cinci elemente.
| Direcţie | Gust | Culoare | Creştere şi Dezvoltare | Factori de mediu | Anotimpuri |
| Nord | Sãrat | Negru | Depozitare | Frig | Iarnã |
| Est | Acru | Verde | Germinaţie | Vânt | Primãvarã |
| Sud | Amar | Roşu | Creştere | Cãldurã | Varã |
| Centru | Dulce | Galben | Coacere | Umezealã | Varã Târzie |
| Vest | Condimentat | Alb | Seceriş | Uscãciune | Toamnã |
Aceste rânduri au fost preluate din cartea Maestrului Cezar Culda; "Medicina Tradiţionalã Chinezã şi Qigong-ul Terapeutic"
Sursa: http://www.qigong.ro/medicina_traditionala/elemente.htm
Teoria celor Cinci Elemente din Medicina Traditionala Chineza
Aceasta armonie este cultivata si obtinuta prin respectarea legii, prin integrarea omului in totalitatea Naturii. Aceasta relatie Om-Natura essi in corpul omenesc, exista o continua interactiune intre fortele opuse si unificatoare – yin si yang. Armonia in echilibrarea celor doua principii opuse este realizata printr-un echilibru dinamic al intregului organism – qi.



ELEMENT | LEMN | FOC | PAMANT | METAL | APA |
ANOTIMP | PRIMAVARA | VARA | VARA TARZIE | TOAMNA | IARNA |
ORGAN YANG | VEZICA BILIARA | INTESTIN SUBTIRE / TRIPLU INCALZITOR | STOMAC | INTESTIN GROS | VEZICA URINARA |
ORGAN YIN | FICAT | INIMAPERICARD | SPLINA | PLAMANI | RINICHI |
SENTIMENT | MANIE | BUCURIE | SIMPATIE | MAHNIRE | TEAMA |
CULOARE | VERDE | ROSU | GALBEN | ALB | ALBASTRU |
SUNET | TIPAT | RASET | CANTEC | PLANSET | GEAMAR |
GUST | ACRU | AMAR | DULCE | USTURATOR | SARAT |
MIROS | RANCED | PARLIT | AROMAT | CLOCIT | PUTRID |
DESCHIDERE | OCHI | LIMBA | GURA | NAS | URECHI |
TESUT | TENDOANE | VASE SANGUINE | CARNE | PIELE SI PAR | OASE |
CLIMAT | VANTOS | ARSITA | UMED | ARID | RECE |
PROCES | NASTERE | CRESTERE | TRANSFORMARE | RECOLTARE | DEPOZITARE |
DIRECTIE | EST | SUD | CENTRU | VEST | NORD |
Boala este o atentionare

CALCIUL

Calciul – este o substanţă minerală.
Surse alimentare – lactatele constituie principala sursa de calciu, din care asimilam 55% din cantitatea necesara organismului. Sursele vegetale includ legumele cu frunzele verzi: broccoli, varza, spanacul, fruzele de ridiche, etc. Se mai gaseste si in: galbenusul de ou, bob, linte, nuci, smochine si in produsele alimentare imbogatite cu calciu in mod special.
Alta sursa de calciu alimentar, care adesea nu este luata in considerare, sunt oasele moi de somon si sardea, pe care le consumam odata cu carnea pestilor.
Functiile in organism – Functia de baza a calciului este de mentinere a structurii scheletului osos, in care se afla si 99% din totalul cantitatii de calciu din organism. Rezervorul gigantic de calciu depozitat aici se afla in stare de echilibru dinamic cu calciul aflat in sange si serveste drept mecansim de tampon pentru mentinerea nivelului stabil al circulatiei. Acel 1% ramas in afara scheletului are un rol important in procesele de coagulare a sangelui, in cele de generare si transmitere a impulsurilor nervoase, in contractiile fibrelor musculare, in activarea unor sisteme enzimatice si in secretia unor hormoni.
Scheletul propriu-zis nu prezinta un depozit de acumulare permanenta a calciului, ci locul unde se formeaza cristalele noi de calciu si se distrug cele vechi. Viteza distrugerii si formarii cristalelor se numeste viteza de rotatie si variaza in functie de varsta: la copii, in timpul primului an de viata, rotatia poate cuprinde peste 100% din calciul oaselor, la copii mai mari rotatia este de 10% anual, iar la maturi acest proces vizeaza doar 2-3% din calciul anual. Cea mai mare acumulare de masa osoasa poate fi inregistrata pana la 25 de ani. La varsta de 40-50 de ani distrugerea oaselor poate surclasa formarea, masa totala osoasa reducandu-se esential. Pierderile de masa osoasa incep chiar mai devreme de aceasta varsta, decurg cu urmari mai grave la femei decat la barbati si sunt mai frecvente la oamenii scunzi decat la cei inalti. Astfel, riscul consecintelor medicale ale pierderii masei osoase, numit osteoporoza, apartine, in mare parte femeilor scunde. Putem adauga ca predispozitia maladiva este cauza pentru care, in randul acestei categorii, predomina fracturile colului femoral, ca urmare a pierderilor de calciu.
Interactiuni – pentru asimilarea eficienta a calciului din tractul gastrointestinal este necesara vitamina D.
- stresul si imobilizarea pot reduce capacitatea de asimilare a calciului in tractul gastrointestinal.
- spanacul contine oxalate care, interactionand cu calciul, formeaza un compus neasimilabil -oxalatul de calciu; este necesar insa sa precizam urmatoarele: oxalatul continut de frunzele verzi al zarzavaturilor, cum este spanacul, inhiba asimilarea calciului direct din spanac, dar nu poate influenta asimilarea calciului din alte alimente, consumate concomitent.
- acidul fitincic din taratele boabelor integrale de grau, de asemenea, interactioneaza cu calciul, formand saruri de calciu care nu se asimileaza in tractul gastrointestinal.
- asimilarea calciului este influentata si de cacao, de boabe de soia si de alimentele care contin mult fosfat, inclusive bauturile carbogazoase.
- in stomac trebuie sa existe o cantiate suficienta de acid pentru asimilarea normala a unor compusi ai calciului
Sursa: Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale
Editura Rovimed Publishers, Bucuresti, 2002
Ceaiuri pentru piatra la rinichi si bila


